În ziua Mărțișorului, fetele şi femeile primesc mărţişoare pe care le poartă în piept sau la mână pe toată durata lunii martie, ca semn al venirii primăverii.
În Moldova obiceiul este ca fetele să le dea mărţişoare băieţilor. In zona Moldovei şi a Bucovinei din vechi timpuri, mărtişorul era compus dintr-o monedă de aur şi argint, prinsă cu aţa albă-roşie.
Copiii îl purtau în jurul gâtului, iar fetele îl prindeau în păr şi îl păstrau până la înflorirea arborilor. La sfârşitul lunii martie, mărţişorul trebuie atârnat de un copac.
Transilvanenii leagă şnurul alb-roşu de ferestre, uşi şi la coarnele animalelor pentru a alunga duhurile rele, anunță Antena3.ro.
Impletirea alb-roşie a şnurului se regăseşte în steagul căluşarilor, la bradul de nuntă, la podoabele junilor şi în multe alte obiceiuri stravechi.
Potrivit credinţelor bucovinene, mărţisorul este firul zilelor din an, tors de Baba Dochia în timp ce urca cu oile pe munte.
Culoarea albă reprezintă frigul iernii ce se încheie, iar cea roşie căldura verii pe cale să se instaleze.
Tradiția și obiceiurile Mărţișorului românesc
